continuate
[k
uh
n-
tin
-yoo-eyt]
/kənˈtɪn yuˌeɪt/
adjective
,
Obsolete
1.
continuing; uninterrupted.
Origin
1375-1425;
late Middle English
<
Latin
continuātus,
past participle of
continuāre
to
continue
; see
-ate
1
Related forms
continuately,
adverb
continuateness,
noun